Bună dimineața, dragi prieteni,
Liderii NATO fac ultimele pregătiri pentru summitul de la Vilnius de săptămâna viitoare care, prin forța împrejurărilor, va fi unul istoric. Încă de la summitul de la Madrid din iunie 2022, NATO consideră Rusia un pericol major de securitate. Cel de la Vilnius înseamnă decizii militare de anvergură.
- Ucraina nu va fi invitată să adere la NATO în acest moment. Acceptul ar plasa NATO în stare de război cu Rusia. Dar aliații resping ferm acuzația Moscovei că aderarea Ucrainei la NATO ar amenința vreodată Rusia.
- Șefa Trezoreriei SUA, Janet L. Yellen, poartă la Beijing discuții comerciale și politice dificile. Între timp, decidenții UE întâmpină greutăți în sancționarea țărilor terțe, țări care ajută Rusia să evite pagubele provocate de sancțiunile directe. Între care și China.
- La București, directorul SRI, Eduard Helvig, a demisionat. Interimatul e asigurat de gen. Răzvan Ionescu. Finalul de mandat al lui Klaus Iohannis și recenta rocadă a premierilor favorizează speculațiile.
Diplomat SUA: Ucraina va exporta securitate către NATO
Într-un interviu acordat Serviciului Georgian al Europei Libere, fostul ambasador american la Moscova, actualmente profesor la Stanford, Michael McFaul, așează perspectiva aderării Ucrainei la NATO într-un unghi neașteptat.
Ca și cei mai înalți oficiali NATO, Michael McFaul repetă fraza status-quo: „Nu e vorba dacă Ucraina va intra sau nu în NATO, ci când și cum”. Fostul diplomat atrage atenția că în Occident trebuie să aibă loc o schimbare completă de paradigmă: „Cine cui va furniza securitate după ce acest război oribil se va încheia?”
Răspunsul, surprinzător, este că Ucraina e deja pe cale să își croiască una dintre cele mai bine instruite și echipate forțe de luptă din întreaga Europă. „Ucraina va deveni exportator net de securitate către NATO, nu va mai fi un importator”.
Până atunci însă, trupele ucrainiene fac progrese în recuperarea de teritoriu în sudul și estul, dar încete și plătite scump, după cum relatează Europa Liberă, BBC și alte publicații.
Președintele Zelenski avertizează că întreaga regiune se află sub amenințarea unui accident nuclear pentru că ocupanții au retras experții ruși de la centrala nucleară de la Zaporojie. Există suspiciuni că ar plănui o explozie chiar în perimetrul centralei, după cum notează Politico.
Iar atrocitățile săvârșite de ocupanții ruși continuă, în ciuda avertismentelor internaționale. Ieri a fost inaugurat la Haga Centrul Internațional pentru Anchetarea Crimelor săvârșite în timpul Agresiunii contra Ucrainei, un organism judiciar din care fac parte procurori UE, SUA, Ucraina și de la Curtea Penală Internațională.
Șefa Trezoreriei SUA, negocieri dificile în China
Între timp, Uniunea Europeană se străduiește din greu să convingă statele membre să diminueze schimburile comerciale cu așa-numitele țări terțe. Aceste state nu fac parte din blocul occidental și servesc ca rute alternative pentru importuri & exporturi spre și din Rusia, în încercarea Moscovei de a evita sancțiunile severe și directe aplicate de SUA și UE.
Într-un succintă analiză, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rikard Joziak, arată că pachetul de sancțiuni indirecte, aplicate terților, a întâmpinat opoziția mai mult sau mai puțin voalată a unor țări membre. Germania a transformat documentul adoptat pe 23 iunie într-un act lung, complicat și neclar.
Trimisul special al UE, responsabil de aplicarea acestor sancțiuni, David O'Sullivan, are o misiune grea de îndeplinit în călătoriile sale în Asia Centrală, Armenia și Georgia. Oficiali polonezi și baltici au avertizat încă din 2022 că exporturile de bunuri cu dublă întrebuințare, civilă și militară, spre Kazahstan, Kîrgîzstan și Uzbekistan, ce iau apoi drumul Rusiei, au crescut cu 62, 83, respectiv 30 de procente, notează jurnalistul RFE.
Discuția cu Beijingul este încă și mai complicată. Un moment cheie în evoluția negocierilor are loc chiar în aceste zile. Potrivit New York Times, șefa Trezoreriei Statelor Unite, Janet L. Yellen, va fi în China începând de joi și, în ciuda tonului mai puțin agresiv a actualei administrații de la Casa Albă, agenda e plină de disensiuni.
Administrația Biden a impus restricții importurilor de semiconductori, companiilor americane le este interzis să investească în proiecte chinezești de înaltă tehnologie, marea companie Huawei este văzută de Statele Unite ca potențial agent de spionaj, oficialii americani știu că e ilegal să aibă conturi de Tik-Tok pe telefoanele de serviciu.
Alte dificultăți:
- temerile Australiei, care face investiții masive în armament, în fața unei posibile agresiuni chineze în Pacific,
- războiul diplomatic dintre China și Lituania - țară care nu întâmplător găzduiește summitul NATO de săptămâna viitore,
- teribila problemă a respectării drepturilor omului de către Partidul Comunist Chinez, încununată recent de președintele Biden care l-a numit pe Xi-Jingping „dictator” (în sfârșit, vor fi spus activiștii de pe multe meridiane),
- noua lege chineză a contraspionajului intrată în vigoare în RPP la 1 iulie.
Sunt tot atâtea motive ca Washingtonul să întâmpine dificultăți în tentativa de a convinge autoritățile de la Beijing că mâna de ajutor întinsă Kremlinului lezează pacea globală.
O perspectivă, dar legată de protecția mediului, are și noua legislație de „restaurare a naturii”, ce urmează să fie adoptată de Parlamentul European săptămâna viitoare. După cum explică The Guardian, noile reguli vor fi ajuta substanțial la protecția pădurilor de pe teritoriul Uniunii Europene.
O veste bună pentru România. Potrivit activiștilor de mediu, inclusiv pădurile din parcurile naționale sunt vizate de afaceriști din industria lemnului. Defrișările ilegale sau făcute cu acte fabricate sau la limita legii afectează inclusiv fauna, vezi urșii care coboară până în apropierea Craiovei, fenomen explicat recent de Europa Liberă.
Directorul SRI, Eduard Hellvig a demisionat. De ce?
Acalmia politică ce domnea în România după rocada premierilor și sosirea la Palatul Victoria a președintelui PSD, Marcel Ciolacu, a înregistrat ieri, 3 iulie, trepidații. Directorul SRI, Eduard Hellvig, multă vreme mâna dreaptă a președintelui Iohannis, și-a dat demisia.
De ce? Explicația oferită de ex-directorul SRI însuși, anume că e bine ca directorii SRI să aibă mandate limitate în timp - dumnealui a condus principala agenție de informații a țării opt ani, și că s-ar afla la capătul unei astfel de interval, nu e convingătoare.
Potrivit legii, aceste mandate nu sunt limitate, iar România mai are un an și trei luni până la alegerile generale și prezidențiale, după cum explică jurnalista Europa Liberă, Dora Vulcan. Explicațiile sunt în altă parte.
Unele, relevante, se află în portofoliul precedenților directori ai SRI, după cum a remarcat Ionuț Benea. Interimatul este asigurat de gen. Răzvan Ionescu, despre care unele voci spun că ar fi mai apropiat de aripa PSD din SRI.
În orice caz, publicul nu are suficient timp să digere veștile cu spioni, secrete & alte sfori clasicizate în politica de la București. G4Media anunță că șefa DNA le cere procurorilor să ceară încetarea urmării penale și nu mai investigheze cazurile asupra cărora planează prescripția, din cauza unei decizii CCR, dar încă nelegiferată.
Or, după cum a scris recent Europa Liberă, prescripția a eliberat recent circa 5.000 (cinci mii) de persoane acuzate de infracțiuni grave, de la corupție la trafic de persoane și violență.
Alte subiecte:
- Răzmerițele violente din Franța continuă în ciuda încercărilor unor primari de a contrabalasa agresorii cu manifestații pașnice, scriu BBC și Politico.
- Washington Post abundă în rețete de 4 Iulie, Ziua Independenței, sărbătorită azi de americani. Dacă n-aveți timp azi, salvați-le pentru week-end. De la soluții raw-vegane la clasicul grătar și încă și mai clasicul concurs de mâncat hamburgeri.
- Libertatea publică un reportaj tulburător despre condițiile de lucru și plata emigranților asiatici care muncesc în orașele românești în livrările cu bicicleta. Nu numai legislația și Protecția Muncii, ci oricine poate da aici o mână de ajutor.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
