Decizia a fost luată de comun acord, între toți membrii comunității academice, din motive instituționale, nu financiare, a explicat pentru Europa Liberă purtătoarea de cuvânt a instituției, Câmpan Diana.
„La noi la universitate nu s-a pus neapărat problema intern, ci am încercat să ne raportăm la recomandările care au venit pe plan național și european. Am încercat să valorificăm platforma online pe care am lucrat în perioada de pandemie și atunci s-a convenit să încercăm o variantă de doar patru săptămâni în care să intrăm în online, exact în perioada aceea în care e totuși iarnă grea, perioada lunii decembrie - sunt și sărbătorile”.
Cursurile vor fi reluate în format fizic din 7 ianuarie, iar restul anului universitar, activitatea studenților și a cadrelor didactice va avea loc față în față.
„Practic, va fi o oarecare economie, întrucât nu va fi activitate în campus, în interiorul sălilor de curs”.
Conform standardelor Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), universitățile din țară trebuie să respecte anumite procente, în ceea ce ține de organizarea cursurilor în mediul online:
- programele de licență pot desfășura în mediul online 50% dintre cursuri, respectiv 25% din activitățile practice;
- programele de masterat pot desfășura în mediul online 60% dintre cursuri și 35% din activitățile practice;
- doctoranzii vor putea desfășura în mediul online 65% dintre cursuri și, precum în cazul masteratelor, 35% din activitățile practice.
Europa Liberă a întrebat și alte universități din țară dacă au apelat la metode similare, în care încearcă să economisească prin trecerea activității didactice în online și dacă există probleme cu plata facturilor la gaz și curent electric.
Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB)
În Cluj-Napoca, o parte dintre cursuri se vor desfășura online, dar nu din rațiuni economice, ci academice spune Laura Irimieș, purtătoarea de cuvânt a UBB.
„Fiecare dintre facultăți a stabilit în ce măsură se pot ține cursurile; se pot ține cursuri și în varianta online. Unele au stabilit un prag de 20 % adică, unul din cinci cursuri poate fi ținut online, dar nu e obligatoriu”.
„Ideea noastră a fost, de la început, să nu se piardă bunele practici deprinse în perioada pandemiei, când toată lumea și-a perfecționat abilitățile legate de IT. Și atunci am zis că încercăm să valorificăm asta și în continuare”.
La momentul de față, UBB nu se confruntă cu probleme legate de plata facturilor, iar dacă vor apărea probleme pe parcursul anului universitar, situația va fi reanalizată.
Universitatea din București (UB)
Toate facultățile din cadrul UB au început cursurile față în față, iar multe vor continua în acest fel, a afirmat Mirabela Amarandei, purtătoare de cuvânt.
„Limita maximală pe care a stabilit-o Senatul în ședința de Senat este de 25% și aceasta se aplică mai degrabă în cazuri excepționale. Asta însemnând, de exemplu, un profesor care locuiește în străinătate și atunci are cursurile modular - el le poate organiza în limita acestor 25%”.
În momentul de față, în universitate nu s-a pus problema diminuării consumului de energie, nici a prețului facturilor.
„Susținerea cursurilor și a seminarelor în online poate duce la facturi mai mici, dar aceasta este mai degrabă o să o consecință secundară”.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC)
În prezent, la Iași, o singură facultate din cadrul UAIC va desfășura 50% dintre cursuri, adică limita maximă, în regim online, iar cinci dintre ele vor avea ore cu studenții față în față în proporție de 100%.
„Nu au fost discuții oficiale, probabil au fost discuții administrative, dar nu s-a luat o decizie de a muta activitățile didactice în online pentru a face economie la la energie. Deci nu, nu s-a pus această problemă”, au transmis reprezentanții universității.
Până acum, la UAIC, nu s-a pus problema imposibilității plății facturilor la curent electric și gaz.
