Unii dintre aliații lui Putin se declară îngrijoraţi de „excesele'' mobilizării
Şefii celor două camere ale parlamentului rus au răspuns duminică la o serie de plângeri cu privire la campania de mobilizare militară din Rusia, cerând oficialilor regionali să ţină situaţia sub control şi să rezolve rapid „excesele" care au alimentat furia publică, potrivit Reuters.
Decizia preşedintelui Vladimir Putin de a ordona prima mobilizare militară din Rusia de la cel de-al Doilea Război Mondial a provocat proteste în întreaga ţară şi a dus la plecarea în masă a bărbaţilor de vârstă militară, provocând ambuteiaje la frontiere şi epuizări de bilete de avion.
De asemenea, au existat numeroase semnalări că au primit documente de recrutare persoane care nu au efectuat serviciul militar, deşi ministrul apărării, Serghei Şoigu, a garantat că vor fi chemate doar persoanele cu abilităţi militare speciale sau cu experienţă de luptă.
Cei doi lideri parlamentari, ambii aliaţi apropiaţi ai lui Putin, şi-au exprimat public în mod explicit furia faţă de modul în care se desfăşoară campania de mobilizare.
Valentina Matvienko, preşedintele Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, a declarat că are cunoştinţă de rapoarte că au fost chemaţi bărbaţi care nu sunt eligibili pentru recrutare.
„Astfel de excese sunt total inacceptabile. Şi cred că este absolut corect că acestea provoacă o reacţie puternică în societate'', a spus ea într-o postare pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Rușii au atacat Odesa
Oraşul Odesa, situat în sudul Ucrainei, a fost atacat din nou cu drone iraniene folosite de către armata rusă, acuză duminică autorităţile militare ucrainene, fără să anunţe victime, relatează AFP.
Aceasta este al doilea atac rus, în două zile, cu drone iraniene, vizând acest port strategic al Marea Neagră, după un atac soldat vineri cu doi morţi, potrivit Ucrainei, care a provocat tensiuni între Kiev şi Teheran.
„Odesa a fost atacată din nou cu drone kamikaze inamice, care au atins de trei ori o clădire administrativă din centrul oraşului”, acuză Comandamentul Operaţional de Sud al armatei ucrainene.
O dronă a fost doborâtă şi nicio victimă nu a fost înregistrată, anunţă Comandamentul.
„Este vorba despre drone iraniene”, a declarat AFP o purtătoare de cuvânt a Comandamentului, Natalia Gumeniuk.
Două persoane au fost ucise în Herson
Două persoane, dintre care un fost deputat ucranean simpatizant prorus, au fost ucise duminică într-un atac cu rachetă al armatei ucrainene la un hotel din Herson, un oraş ucrainean aflat sub ocupaţie rusă, în sudul Ucrainei, acuză separatişti proruşi, potrivit AFP. Agentia scrie că nu a putut să verifice imediat, dintr-o sursă independentă, aceste informaţii.
Separatiştii proruşi anunţă că, la momentul atacului, în hotel se aflau jurnalişti din presa rusă.
Postul rus de stat RT difuzează imagini în care afirmă că unul dintre cameramanii săi este scos dintr-un morman de moloz.
Acest atac are loc în timp ce separatişti proruşi din patru regiuni aflate sub controlul Rusiei în Ucraina - inclusiv regiunea Herson, alături de Doneţk, Lugansk şi Zaporijjea - desfăşoară, de vineri, așa zisele referendumuri de anexare a acestor regiuni ucrainene la Rusia.
Ucraina: 211 de nave cu produse agricole au plecat din porturile de la Marea Neagră
Un număr total de 211 nave, având la bord 4,7 milioane de tone de produse agricole, au plecat din porturile ucrainene de la Marea Neagră, de la semnarea acordului internaţional intermediat de ONU şi Turcia, a anunţat sâmbătă Ministerul ucrainean al Infrastructurii, transmite Reuters.
Acordul semnat în data de 22 iulie la Istanbul prevede instaurarea unor culoare securizate cu scopul de a permite exportul de cereale blocate în Ucraina.
Ministerul Infrastructurii de a Kiev a adăugat că alte opt vapoare încărcate cu 131.300 de tone de produse agricole erau programate să plece sâmbătă din porturile ucrainene de la Marea Neagră.
Exporturile de cereale ale Ucrainei s-au redus dramatic după invazia rusească de la finele lunii februarie, care a blocat porturile ucrainene de la Marea Neagră, ceea ce a dus la creştere a preţurilor globale la alimente şi a generat temeri referitoare la o criză alimentară în Africa şi Orientul Mijlociu.
Înainte de război, Ucraina, un mare cultivator şi exportator mondial de cereale, livra pe pieţele externe până la şase milioane de tone de cereale în fiecare lună. După invazia rusească, exporturile de cereale ale Ucrainei au fost reorientate spre transportul rutier şi fluvial cu direcţia Europa de Est, însă cantităţile livrate au fost mult mai mici din cauza unor obstacole logistice.
