Războiul din Ucraina | Merkel condamnă „războiul barbar” al lui Putin. Zelenski: Rusia controlează 20% din țară

Administrația Biden intenționează să vândă Ucrainei patru drone MQ-1C Gray Eagle, care pot fi înarmate cu rachete Hellfire, pentru a fi folosite pe câmpul de luptă împotriva Rusiei, transmite Reuters.

Vânzarea dronelor fabricate de General Atomics ar putea fi în continuare blocată de Congres, au declarat sursele consultate de Reuters, adăugând că există inclusiv riscul unei inversări de politică de ultim moment care ar putea anula planul de vânzare.

Ucraina a folosit mai multe tipuri de sisteme aeriene fără pilot cu rază de acțiune mai mică și cu rază de acțiune mai scurtă împotriva forțelor rusești. Printre acestea se numără RQ-20 Puma AE de la AeroVironment și Bayraktar-TB2 din Turcia.

Dar Gray Eagle reprezintă un salt tehnologic, deoarece poate zbura peste 30 de ore, în funcție de misiune, și poate colecta cantități uriașe de date. Drona poate transporta, de asemenea, până la opt rachete Hellfire.

Vânzarea este semnificativă deoarece pune pentru prima dată pe câmpul de luptă împotriva Rusiei un sistem american avansat și reutilizabil, capabil de multiple lovituri în adâncime, mai ales în contextul în care SUA au anunțat că trimit rachete cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească ținte precise la 80 de kilometri distanță.

În privința vânzării dronelor, administrația Biden intenționează să notifice Congresul în următoarele zile, urmând ca după aceea să facă un anunț public.

Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei, a ținut primul său discurs public din acest an, vorbind astfel pentru prima dată cu privire la invazia Rusiei în Ucraina, în cadrul unui eveniment la Berlin.

Merkel, care a demisionat la sfârșitul anului 2021, a susținut activitatea guvernului german, a UE, a SUA, a NATO și a altora care vizează găsirea unui „sfârșit al acestui război barbar”.

„Solidaritatea mea se îndreaptă spre Ucraina, atacată și invadată de Rusia, și spre susținerea dreptului său la autoapărare”, a spus ea, citată de BBC.

Angela Merkel a fost criticată pentru apropierea față de Vladimir Putin, în timpul mandatului său de cancer al Germaniei, care a durat 16 ani , în special pentru că a acceptat gazoductul Nord Stream 2. Proiectul gazoductului a fost în cele din urmă suspendat de succesorul ei, Olaf Scholz, cu două zile înainte de invazia rusă.

Îți mai recomandăm

3 minute | Controversa legilor securității, un Kalașnikov de 1 Iunie, Elon Musk își vrea angajații la birou

Ministerul Apărării de la Moscova afirmă că forțele sale aeriene au doborât un avion ucrainean de atac la sol Sukhoi SU-25 în regiunea Nikolaev, transmite BBC.

Potrivit unei actualizări pe canalul său Telegram, Ministerul rus al Apărării a afirmat, de asemenea, că a folosit „rachete aeriene de precizie” pentru a lovi 21 de ținte militare din Ucraina.

De asemenea, Moscova a afirmat că a ucis 240 de soldați ucraineni și a distrus 39 de echipamente militare.

După ce a blocat aplicarea pachetului 6 de sancțiuni invocând problema aprovizionării cu petrol, Viktor Orbán a cerut, la două zile de la aprobarea planului, ca șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kirill, să fie scutit de ultima rundă de sancțiuni împotriva Moscovei, scrie Politico.

Ungaria a folosit dreptul său de veto, la întâlnirea ambasadorilor UE, atunci când a venit vorba de sancționarea înaltului prelat rus.

Ambasadorii UE s-au întâlnit miercuri după-amiază pentru a examina textul juridic al celui de-al șaselea pachet de sancțiuni, a cărui principală măsură este interdicția importurilor de petrol rusesc, după ce liderii țărilor au ajuns la un acord luni seară. Acordul a inclus o concesie majoră pentru Ungaria, cu o scutire temporară pentru țițeiul furnizat prin conducte.

Fără să menționeze public vreo obiecție înainte de aceste discuții, în cadrul reuniunii de miercuri, Ungaria a obiectat față de propunerea de sancționare a șefului Bisericii Ortodoxe Ruse, un aliat de lungă durată al lui Putin.

Diplomații UE se așteptau să se ajungă la un acord asupra pachetului, care a fost prezentat de Comisia Europeană încă din data de 4 mai. Ambasadorii UE vor continua săptămâna aceasta discuțiile privind textul juridic al sancțiunilor, dar se pare că Ungaria va avea câștiga de cauză și în această privință.